Ce este anxietatea

Autor: Steliana Rizeanu, psihoterapeut | Adaugat la: 15.10.2019 14:42

 Anxietatea este unul dintre cele mai generale simptome intalnite in cadrul tulburarilor psihice, fiind strans legata de stres si asociata frecvent cu depresia. Tulburarea de anxietate generalizata, ca frecventa, este a doua tulburare psihica, dupa depresie, aproximativ 5 % din populatia globului suferind de aceasta tulburare.

        Dictionarul de psihiatrie si psihopatologie clinica Larousse (1998) defineste anxietatea ca pe o stare de neliniste in care predomina perceperea unei situatii care, desi in general nedeterminata, s-ar putea dovedi dezagreabila sau chiar periculoasa.

        Multe dintre definitiile anxietatii au ca elemente esentiale sentimentul iminentei unui pericol, atitudinea expectativa in fata pericolului, invadarea personalitatii de starea de alerta si trairea sentimentului de neputinta.

        Acceptata traditional ca o "teama fara obiect" (P. Janet), anxietatea se opune fricii care raspunde unei temeri motivate de un obiect sau o situatie externe, resimtite ca periculoase.

        David Barlow (1988) defineste anxietatea ca pe un proces cognitiv - afectiv fragmentat, in care persoana nu poate nici prezice, nici controla evenimentele de viata cu potential negativ sau traumatic ce o afecteaza. Sentimentul impredictibilitatii si al incapacitatii de control este asociat cu o "trezire"  fiziologica cronica.

         Noi traim anxietatea ca pe o neliniste cu privire la abilitatea noastra de a face fata unor amenintari. Anxietatea se caracterizeaza prin hipervigilenta ce induce cresterea nivelului activarii fiziologice, facandu-ne mai constienti de valenta negativa a stimulilor ambientali.

        Anxietatea produce suferinte marcante in arii functionale importante: activitate sociala, munca . In mod frecvent exista trei aspecte principale ale tulburarii: ingrijorare si neliniste greu de controlat, tonus muscular crescut (cefalee, agitatie) si hiperactivitate vegetativa (simptome gastro-intestinale si cardiovasculare).

        Aceasta tulburare debuteaza in ultima parte a adolescentei, aproximativ pana la 20 de ani; un simptom frecvent este depresia si este posibil ca anxietatea persistenta sa predispuna pacientul la depresie.

        Cele mai comune simptome ale anxietatii  sunt: nervozitate, tremor, tensiune musculara, transpiratii, ameteala, palpitatii. Ingrijorarile repetate constituie o parte importanta a tabloului clinic al tulburarii de anxietate generalizata, acestea fiind adesea provocate de semnele hiperactivitatii vegetative. Pacientii care sufera de aceasta tulburare au un aspect specific: fata pare incordata, fruntea este brazdata, postura este tensionata, deseori tremura si nu stau linistiti; pielea este palida si transpira frecvent mai ales la nivelul mainilor, picioarelor si  axilelor.

        Ca simptome digestive ale acestei tulburari se descriu: uscaciunea gurii, dificultatea in deglutitie, disconfortul epigastric, flatulenta (balonare) excesiva cauzata de aerofagie, borborisme si scaune frecvente sau moi. Simptomele respiratorii frecvent intalnite sunt: senzatia de constrictie toracica, inspirul dificil, hiperventilatia. Hiperventilatia consta in miscari respiratorii rapide si superficiale care duc la scaderea concentratiei sanguine de bioxid de carbon, rezultand simptome ca: ameteli, tinnitus, cefalee, senzatie de slabiciune, tendinta la lipotimie, senzatii de amorteala si de furnicaturi; poate aparea si o senzatie de lipsa de aer care poate prelungi starea.

        Simptomele cardiovasculare sunt: palpitatii, senzatie de disconfort sau durere precordiala, perceperea de pulsatii in gat.

        Simptomele genito-urinare mai des intalnite sunt: mictiuni frecvente, insuficienta erectiei si lipsa libido-ului, discomfort menstrual crescut si, uneori, amenoree.

        Acuzele legate de functiile sistemului nervos central sunt: tinnitus (pierdere brusca a auzului sau zgomote permanente in urechi), incetosarea vederii, intepaturi si furnicaturi pe piele si ameteli.

        Alte simptome pot fi legate de tonusul muscular, la nivelul scalpului se resimte o cefalee, la nivelul altor muschi pot aparea senzatii dureroase sau de rigiditate, mai ales in spate si in umeri.

        In tulburarea de anxietate generalizata, somnul este perturbat intr-un mod caracteristic: pacientul adoarme greu, se trezeste des, are vise neplacute, se trezeste brusc cu un sentiment puternic de frica, dimineata adesea este neodihnit. Trebuie precizat faptul ca trezirea exgerat de matinala si incapacitatea de a adormi la loc sunt mult mai putin frecvente la pacientii cu tulburare de anxietate generalizata decat la cei cu tulburare depresiva, acest lucru sugerand posibilitatea ca simptomele anxioase sa fie secundare unei tulburari depresive.

         Tulburarea anxioasa generalizata se complica frecvent cu alte tulburari anxioase, cu abuzul de alcool sau de droguri si cu dependenta de alcool sau droguri.

» Inapoi la articole